Federația Română de Șah a organizat, pe 14 mai 2026, la Hotel Sheraton București, sala Iridium, conferința de lansare a proiectului „Competențe și Educație Superioară prin Șah – C.E.S.S.”, una dintre cele mai importante inițiative dedicate digitalizării șahului românesc. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice din România, oficiali ai Federației Internaționale de Șah (FIDE), ai Uniunii Europene de Șah (ECU), precum și invitați din mai multe federații europene de șah.

Întreaga conferință a fost moderată de Gabriel Grecescu, Secretarul General al Federației Române de Șah, și a inclus intervenții susținute de Garry Kasparov, campion mondial și invitat de onoare, Vlad Ardeleanu, președintele Federației Române de Șah, Cosmin-Gabriel Tabără, vicepreședintele Agenției Naționale pentru Sport, Ana Maria Bușoniu, director OIPSI, Alina Pârâială, Șef Departament Programe și Proiecte în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României, Octavian Schen, director al Monetăriei Naționale, și Claudiu Ghera, reprezentant al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

În cadrul celui de-al doilea panel, dedicat bunelor practici internaționale în digitalizarea șahului, au participat Zurab Azmaiparashvili, președintele Uniunii Europene de Șah (ECU), Victor Bologan, director executiv al Federației Internaționale de Șah (FIDE), Nina Rob, secretar general al Federației Slovene de Șah, Javier Ochoa, președintele Federației Spaniole de Șah, Bojana Bejatovic, secretar general al Federației Sârbe de Șah, și Jóhanna Björg, președintele Federației Islandeze de Șah și Theodoros Tsorbatzoglou, Secretarul General al Uniunii Europene de Șah.

Proiectul C.E.S.S., denumit simbolic „Rocada Digitală”, reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare ale Federației Române de Șah. Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea unui ecosistem digital integrat, capabil să conecteze jucători, antrenori, arbitri, profesori, cluburi și instituții într-un sistem unitar, modern și accesibil. Prin această inițiativă, șahul românesc intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în care educația, competițiile, comunicarea și administrația pot funcționa într-un cadru digital coerent.

Șahul ocupă o poziție unică în societate: este sport, dar și educație; este competiție, dar și cultură; este performanță individuală, dar și comunitate. Tocmai această dublă natură îl face unul dintre cele mai adaptabile sporturi la realitatea digitală. Spre deosebire de alte discipline, șahul poate exista simultan în mediul fizic și în cel online, fără să își piardă identitatea. Digitalizarea nu înseamnă înlocuirea jocului clasic, ci extinderea lui prin tehnologie, acces, conectare și instrumente moderne.

Unul dintre punctele centrale ale conferinței a fost dimensiunea reală a comunității șahiste. Deși Federația Română de Șah are aproximativ 28.000 de jucători legitimați, există aproximativ 400.000 de conturi românești pe platforma chess.com și zeci de mii de partide online jucate zilnic. Aceste cifre arată că șahul este prezent în viața unui număr mult mai mare de oameni decât indică statisticile oficiale, iar una dintre mizele proiectului C.E.S.S. este conectarea acestei comunități într-un ecosistem național activ, vizibil și organizat.

Garry Kasparov a subliniat importanța istorică a proiectului, afirmând că inițiativa dezvoltată în România reprezintă „un moment istoric pentru jocul de șah”. Fostul campion mondial a vorbit despre numeroasele demersuri internaționale dedicate integrării șahului în educație și a apreciat faptul că Federația Română de Șah a reușit să transforme o viziune ambițioasă într-un proiect concret, cu susținere instituțională și impact european. „Totul este ca un Lego – ai toate piesele, dar trebuie să știi cum să le pui împreună”, a transmis Kasparov, evidențiind complexitatea și importanța colaborării dintre federație, autorități și parteneri.

În intervenția sa, Vlad Ardeleanu, președintele Federației Române de Șah, a subliniat că proiectul C.E.S.S. nu este doar un proiect IT, ci „un proiect despre viitorul șahului românesc”. Acesta a afirmat că „marile performanțe nu apar niciodată în vid”, ci au nevoie de o comunitate puternică, de cluburi bine organizate, de antrenori conectați, arbitri formați, profesori implicați și copii care au acces ușor la șah. Președintele FRȘah a explicat că digitalizarea înseamnă reducerea birocrației, organizarea datelor, creșterea transparenței și conectarea federației cu întreaga comunitate.

„Nu mai putem administra viitorul doar cu instrumentele trecutului”, a declarat Vlad Ardeleanu, subliniind că dezvoltarea șahului românesc are nevoie de sisteme moderne, scalabile și eficiente. În viziunea sa, C.E.S.S. este următoarea mare mutare a Federației Române de Șah: „o rocadă digitală prin care vrem să protejăm regele – instituția și comunitatea șahului românesc – și în același timp să activăm turnul, capacitatea noastră de a ne mișca mai repede, mai puternic și mai departe”.

Primul panel al conferinței a fost dedicat viitorului digital al șahului românesc și a reunit reprezentanți ai instituțiilor partenere. Ana Maria Bușoniu a explicat că principalul element care a stat la baza finanțării proiectului a fost „maturitatea proiectului”, apreciind faptul că Federația Română de Șah „a făcut prima mutare”. Aceasta a subliniat că proiectul are „un potențial excepțional de transformare a României”, oferind acces egal copiilor din mediul rural și urban la educație prin șah și asigurând transparență în organizarea competițiilor.

Alina Pârâială a vorbit despre implicarea Autorității pentru Digitalizarea României în dezvoltarea proiectului și despre criteriile care au dus la selectarea Federației Române de Șah pentru sprijin tehnic și instituțional. Aceasta a explicat că proiectul are o componentă educațională puternică, un potențial de scalare la nivel european și relevanță pentru prioritățile europene privind transformarea digitală. Platforma integrată va oferi beneficii concrete pentru jucători, arbitri, antrenori, profesori, elevi și cluburi, de la înscrieri online și gestionarea ratingului, până la cursuri, teste, statistici și instrumente de organizare.

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Sport, Monetăriei Statului și Serviciului de Telecomunicații Speciale au evidențiat, la rândul lor, rolul șahului în educație, în dezvoltarea gândirii strategice și în modernizarea infrastructurii digitale. Gabriel Tabără a afirmat că „șahul este sportul care antrenează foarte mult mintea” și că, în lumea digitală, „nu câștigă întotdeauna cel care se mișcă mai repede, ci cel care se mișcă strategic”. Octavian Schen a vorbit despre colaborarea cu Federația Română de Șah și despre modul în care tradiția și simbolurile pot fi conectate cu instrumentele digitale, iar Claudiu Ghera a prezentat sistemul MySMIS2021, construit pe principii precum interoperabilitate, standardizare și securitate.

Cel de-al doilea panel a adus în discuție exemple internaționale de bune practici în digitalizarea șahului. Victor Bologan a felicitat Federația Română de Șah pentru reușita proiectului și a subliniat că atragerea unei finanțări publice consistente poate marca începutul „unei noi ere” pentru șah. Acesta a vorbit despre diferența dintre membrii oficiali ai federațiilor și comunitățile uriașe existente deja pe platformele online, apreciind ideea conectării acestora cu infrastructura oficială a federațiilor.

Teodoros Tsorbatzoglou a afirmat că lansarea C.E.S.S. reprezintă „o zi istorică pentru șah și pentru șahul european”, evidențiind amploarea unei finanțări de aproximativ 4,5–5 milioane de euro pentru un proiect dedicat șahului. Acesta a subliniat că digitalizarea nu mai este opțională, ci o condiție de adaptare, afirmând că „trăim într-o societate digitală, iar dacă nu ne adaptăm, nu vom supraviețui”. Totodată, a prezentat proiecte dezvoltate de ECU, precum aplicația ECU, platforma online TV și ECU Training Hub.

Bojana Bejatovic a vorbit despre unicitatea șahului, care poate exista natural atât pe tablă, cât și în mediul digital. Aceasta a explicat că digitalizarea trebuie să însemne conectare: între profesori, antrenori, elevi, cluburi și comunități locale. În același timp, a atras atenția că inovația trebuie însoțită de responsabilitate și fair-play, pentru ca dezvoltarea tehnologică să păstreze valorile fundamentale ale șahului.

Jóhanna Björg a prezentat experiența Islandei, unde digitalizarea a devenit o soluție concretă pentru accesibilitate, mai ales în zonele greu accesibile. Datorită cursurilor online și formatelor hibride, aproape jumătate dintre elevii academiei de șah provin din afara capitalei. În opinia sa, o platformă integrată, precum cea dezvoltată de România, „sună ca viitorul” și poate deveni un reper pentru federațiile care încearcă să își organizeze mai eficient activitatea educațională.

Nina Rob a abordat digitalizarea din perspectiva federațiilor mici și a cluburilor locale, explicând că cerințele administrative cresc constant, în timp ce resursele umane rămân limitate. În acest context, digitalizarea și inteligența artificială pot funcționa ca un sprijin real pentru federații și cluburi, ajutând la organizarea documentelor, termenelor, contractelor și raportărilor. Aceasta a subliniat că astfel de instrumente pot contribui la menținerea activă a cluburilor mici și la evitarea centralizării excesive în marile orașe.

Discuțiile cu publicul au adus în prim-plan relația dintre șah, educație și industria sporturilor digitale. Participanții au subliniat că șahul este mult mai mare decât indică statisticile oficiale, deoarece există numeroși jucători neafiliați care joacă zilnic online. În acest sens, proiectul C.E.S.S. poate deveni o oportunitate de a crea baze de date relevante, de a dezvolta o identitate digitală pentru fiecare membru al comunității și de a oferi instituțiilor dovezi clare privind impactul șahului în societate.

Un alt subiect important a fost introducerea șahului în școli. Vorbitorii au arătat că progresul trebuie realizat gradual, cu materiale educaționale, profesori pregătiți și infrastructură sustenabilă. În final, discuția despre esports a arătat că șahul poate colabora cu zona sporturilor digitale, dar trebuie să își păstreze identitatea de sport al gândirii critice, educației și competiției reale.

Prin lansarea proiectului C.E.S.S., Federația Română de Șah face un pas strategic către viitor, consolidând legătura dintre tradiție și tehnologie, dintre educație și performanță, dintre comunitatea șahistă reală și cea digitală. „Rocada Digitală” nu este doar un proiect de modernizare tehnologică, ci o direcție de dezvoltare pentru întregul șah românesc, cu potențial de a deveni model de bună practică la nivel european.

Poze eveniment aici>>